Orice om este supus stresului, chiar dacă, de multe ori, nici nu realizează acest lucru. O doză mică de stres este utilă oricui, deoarece ne ajută să rămânem concentraţi asupra sarcinilor pe care le avem de îndeplinit, să fim energici şi alerţi.
Dar cum îţi dai seama că eşti stresat?
Răspunsul la stres poate să ia diverse forme: reacţii ale corpului, modificări emoţionale sau schimbări de comportament. Deşi par diferite, toate acestea sunt reacţii pe care poţi să le ai atunci când te confrunţi cu o situaţie stresantă.
Reacţiile corpului
De cele mai multe ori, corpul îţi semnalează că eşti stresat. Probabil că deja ai remarcat şi tu anumite semne care apar în situaţii deosebite – respiraţia e mai rapidă decât în mod normal, iar mainile îţi sunt reci şi mai umede ca de obicei.
Sistemul nervos simpatic, parte a sistemului nervos vegetativ, este cel care produce aceste modificări la nivelul corpului. Acesta este responsabil de așa numita reacție fight or flight, adică „luptă sau fugi” în cazul unui pericol. Sistemul nervos simpatic acționează autonom, fără control conștient, și pregătește corpul pentru situaţii periculoase.
În asemenea situaţii, hipotalamusul, o parte a creierului care este centrul reglării vegetative, stimulează hipofiza (o mică glandă endocrină situată sub hipotalamus). Hipofiza are rolul de a elibera în circulaţia sangvină un hormon numit adrenocorticotrop (ACTH). Când acest hormon ajunge la nivelul glandelor suprarenale, le va stimula să producă hormonii de stres, adrenalina (epinefrina) şi glucocorticoizi (cortizol şi corticosteron).
Aceşti hormoni sunt responsabili de reacţiile organismului în faţa stresului:
- Frecvenţa bătăilor inimii creşte, iar tensiunea arterială este mai ridicată (o cantitate mai mare de sânge este pompată către muşchi şi plămâni).
- Respiraţia devine din ce în ce mai rapidă, nările se dilată, pentru a creşte cantitatea de aer inspirat.
- Digestia este încetinită. (Cine are timp să mănânce?)
- Sângele este direcţionat dinspre piele şi organele interne către creier şi musculatura scheletică. Muşchii sunt încordaţi. Te simţi mai puternic. Eşti gata de acţiune.
- Coagulabilitatea sângelui creşte, iar acesta este pregătit să închidă rapid orice posibilă rană.
- Pupilele se dilată, pentru a vedea mai bine.
- Ficatul converteşte depozitele de glicogen în glucoză, pentru a oferi mai multă energie organismului.
Pe scurt, în faţa stresului, organismul suferă modificări fiziologice dramatice, care te pregătesc pentru o situaţie ce îţi poate ameninţa viaţa.
Modificări emoţionale şi de comportament
Anxietatea, supărarea, enervarea, tristeţea, îngrijorarea, sentimentul de vinovăţie, disperarea, frustrarea, furia, teama sau epuizarea sunt doar o parte dintre simptomele care pot să fie manifeste în cazul unei situaţii stresante.
În acelaşi timp cu răspunsul fiziologic al organismului şi reacţiile emoţionale, sunt activate şi modificările comportamentale. Nu în toate situaţiile răspunsul poate fi “luptă sau fugi”. Doza potrivită de stres poate determina un comportament adaptativ, cum ar fi să te mobilizezi pentru a realiza un obiectiv important.
Totuşi, expunerea permanentă la stres poate provoca probleme grave de sănătate.
Emoţia excesivă poate determina un răspuns comportamental nepotrivit – vei reacţiona la mânie, devii conflictual şi agresiv. O doză prea mare de stres poate împiedica desfăşurarea normală a activităţilor zilnice, făcându-te să renunţi, să întrerupi sau să eviţi să faci anumite lucruri.
Pentru a reduce stresul, încearcă sa elimini cât mai mulţi dintre factorii stresori şi evită consumul exagerat de dulciuri, cofeină, nicotină sau alcool. Găseşte ceva relaxant de făcut în fiecare zi. De exemplu, activitatea fizică organizează creierul, iar grădinăritul, chiar şi numai 30 de minute, poate reduce semnificativ nivelul de stres.
